Skip to content

Mori

MOARA LUDESTI

Moara are o vechime de peste 200 de ani, fiind construita in anii 1800 si este una din putinele mori care sunt intr-o continua modernizare. De asemenea, in jurul morii propriu zise s-au dezvoltat si diferite anexe � pentru spalat rufe, pentru taiat lemne, pentru debitat material lemnos utilizat in constructii, polizor pentru ascutit lamele gaterului sau a diferitelor scule si bine-nteles doua mori, una pentru grau si alta pentru porumb (o perioada a �manat� chiar o batoza.

Toti proprietarii acestei mori si-au transmis meseria din generatie in generatie, chiar daca de-a lungul istoriei au fost trecute mari greutati. Cea mai importanta a fost perioada colectivizarii comuniste, cand zona de colectivizare fortata s-a terminat chiar la limita proprietatii morii. Dar zelul unor activisti a trecut aceasta delimitare si a supus proprietarul la diferite presiuni � economice, administrative si fizice, pentru a trece moara in proprietate colectiva sau pentru a o desfiinta. Dar nu s-a reusit. Nici in acei ani nici dupa 1990, statul nu a ajutat cu nimic la dezvoltarea acestei instalatii. Doar proprietarii care-si iubeau meseria au dezvoltat continuu aceste instalatii.

Aceasta moara, fiind amplasata chiar la intrarea in zona montana a fost intens folosita atat de satenii din zona cat si de cei care veneau de la targul din Orastie. Si astazi se apeleaza la �macinatul pe cale� � cei care vin de la targ cu cereale le macina inainte de a ajunge cu ele acasa (si de obicei gospodariile sunt amplasate pe platouri la inaltime de 600 � 1200 m. de asemenea si cei care cumpara lemn pentru constructie prefera sa-l duca gata fasonat in aval.

In anul 2008 proprietar al acestei mori este Gavriliu Antoniu, care este destul de inaintat in varsta si are speranta ca atat nepotii car si ginerii au sa-I urmeze munca de mentinere in viata a complexului. Numai ca prin pastrarea acestei traditii materiale se poate pastra si cultura si traditia spirituala. Moara este un loc de intalnire aorasenilor cu muntenii. Elementele esentiale ale structurii si functionalitatii gospodariei trebuie sa se regaseasca si in obiceiurile, practicile si simbolurile ce se manifestau strans legate de activitatile din cadrul anului agricol care are forme specifice zonelor tip platforme montane.

Moara are o singura aductiune principala construita din lemn (atat jgheabul cat si suportii. Latimea jgheabului este de 4 m si are o lungime de 15 m. Inaltimea de siguranta acceptata a apei in jgheab este de 50 � 60 cm. Jgheabul, la partea din aval are mai multe terminale:

•  terminalul pentru gater, polizor, batoza,

•  terminalul pentru valtoare (spalator de haine)

•  terminalul pentru rotile care antrenau moara

•  terminalul pentru ecluza de golire folosita in caz de avarii sau inundatii.

Toate jgheaburile aveau ecluza de reglaj manual actionate cu lant.

Diferenta de nivel intre cursul apei si sistemul hidrotehnic al morii este de 1,2 m.

Moara are doua dispozitive pentru macinat, antrenate separate de doua roti hidraulice � ciuture:

•  ciutura A � diametrul = 3,5 m; axul intre lagare � 5 m; are 6 spite; nr. de padele =48 buc, cu latimea de 35 cm si lungimea de 90 cm (sunt din tabla de 3 mm)

•  ciutura B � diametrul = 3,5 m; axul intre lagare � 4 m; are 6 spite; nr. de padele = 42 buc, cu latimea de 35 cm si lungimea de 1 m ( sunt din tabla de 3 mm)

La aceasta moara, roata hidraulica este in curentul apei. Functionarea se bazeaza doar pe socul hydraulic asupra padelelor. Randamentul este teoretic, destul de redus (0,3 � 0,4). Dar pentru a fi imbunatatit, s-au facut cateva modificari:

•  s-a marit diametrul rotii hidraulice,

•  s-au schimbat lagarele butucilor de la roti,

•  s-a adaptat un anumit tip de atac al apei asupra paletelor, fiind creat un ajutaj.

Pentru calculul puterii, se incepe cu calculul socului care apare asupra paletelor. Acesta este dat de:

= viteza apei si = viteza periferica a paletelor. Masa de apa care actioneaza asupra paletei, in unitatea de timp este de forma: ?Q.

v � u rezulta socul asupra paletelor.

si se masoara in m/s (viteza apei)

se masoara in Kg/m 3 (densitatea apei)

se masoara in m 3 /s (debitul aductiunii)

se masoara in Kg/m 2

se masoara in m/s 2 (acceleratie)

se masoara in Kgm/s 2 (forta din palete)

F = ? Q(v-u)

? (Kw) = F u ?/102 unde este randamentul

Puterea poate sa fie Ø, in doua conditii:

•  v u � u 2 = Ø , deci u = Ø cand roata sta pe loc

•  u = v cand roata se misca cu viteza apei.

Din calcule (si din practica) roata hidraulica dezvolta putere maxima atunci cand viteza periferica este egala cu jumatatea vitezei curentului (calcule dupa dr.ing Iacob Voia).

Avand in vedere ca sistemul functioneaza fara acumulare de apa in amonte, dar are o mica cadere, energia produsa este dependenta exclusive de fluctuatia debitului. Apar pierderi de energie indirecte pentru ca in cea mai mare parte a timpului, apar deversari de apa.

instalat si afluient variaza in functie de conditiile atmosferice , de conditiile hidrologice.

Q a = Q i de unde rezulta P = ? g Q i H ? T

Q a < Q i de unde rezulta P = ? g Q a H ? T (calcule dupa prof.univ.dr.ing Alexandru Baya)

In timpul functionarii, din anumite tipuri de reglaje, se pot regla in regim dinamic cele trei puteri:garantata; suplimentara; rezerva.

P totala = P g + P s + P rz

Intotdeauna, moara merge pe regim de putere garantata. Stavilarele sunt regl;ate la un debit cat mai mic posibil (limita de obtinere a procesului tehnologioc fara intrerupere). Prin marirea sectiunii stavilarului, se poate obtine o putere mai mare daca este necesar, in cazul:

•  functionarii cu turatie mai mare

•  graunte foarte uscate sau de diametru mai mare

Daca este nevoie sa se porneasca si selectorul de cereale sau ciurul de faina, este nevoie sa se apeleze si la stavila de intrare a apei in sistem. Aceasta, numai in cazul debitelor foarte mici este complet deschisa. Debitul suplimentar este deversat, atat la intrarea generala cat si inainte de jgheaburile individuale. In functie de eforturile la care sunt supuse, ele au diferite marimi. Fortele care actioneaza asupra lor sunt:

•  greutatea proprie

•  fortele hidrostatice din amonte

•  fortele hidrostatice din aval

•  portanta si suctiunea create de apa

•  fortele de frecare la ridicare si coborare

•  forte suplimentare create de conditii meteo (vant, gheata)

•  forte suplimentare create de deplasarea reazemelor, aparitita blocarilor cu materiale din apa sau a autoblocarilor

F = ? .g.l.H.H/2 unde = latimea stavilei

Stavilele sunt construite din lemn (de brad sau stejar) nu sunt tratate cu nimic (vopsite sau impregnate). Simplul fapt ca stau in bataia vantului le asigura o rezistenta sporita. Unele sunt actionate cu un surub �fara sfarsit�, altele sunt cuplate la o simpla parghie de gradul I. Toate au un sistem de blocare mecanica, pentru a fi mentinute in pozitie optima de functionare.

Initial, tot sistemul a fost construit din lemn, inclusiv lagarele. Casa, de asemenea a fost construita dupa tehnologia vremii, din nuiele. In anul 1940, cand moara a fost cumparata de bunicul actualului proprietar, a fost reconstruita complet. Tot atunci are loc prima etapa de modernizare.

Axul rotii hidraulice actioneaza in interior o roata care are un diametru de 2 m si are 60 de dinti. Ambele roti sunt identice.

Roata, la randul ei antreneaza o alta roata mai mica, transmitand forta la 90° pentru a ajunge la rotile de piatra pentru macinat. Initial, pietrele aveau un diametru de 110 cm si o grosime de 30 cm. Pietrele se foloseau pana la o grosime de 10 cm apoi erau �ferecate� adica prinse intr-un inel exterior de otel. Pe parcurs erau rectificate cu ajutorul unor scule � ciocane, care aveau profile caracteristice.

Pietrele fiind grele, – 0,8 tone cand sunt noi si 250 Kg cand sunt uzate, este necesara o manipulare mecanizata, care sa permita atat extragerea cat si montarea lor in locasul din moara. In fiecare moara sunt doua asemenea pietre.

Pentru a compensa uzura, si pentru a regla marimea particulelor macinate (tipul fainii care se doreste sa se obtina), pietrele pot fi reglate in inaltime cu ajutorul unui dispozitiv tip parghie care are un surub lung dispus lateral, actionat de o piulita din lemn.

Pentru reglajul cantitatii de graunte care trebuie sa ajunga intre pietre exista o paleta in interiorul buncarului de alimentare. Aceasta paleta este actionata de o sfoara care este condusa pana in fata jgheabului unde ajunge produsul finit. Aceasta sfoara este comandata de o roata cu cliket.

In momentul in care cosul de alimentare cu graunte este gol, exista un dispozitiv de atentionare cu clopotel, care atentioneaza morarul ca s-a terminat procesul de macinare.

Faina ajunge printr-un jgheab intr-o �troaca� de lemn din care este dirijata spre un separator care separa faina de tarate. Acest separator are o curea incrucisata pentru a pastra sensul de rotatie.

Taratele sunt depozitate de obicei direct in saci iar faina este depozitata in lazi de lemn.

Pentru masurarea fainii se folosesc unitati de masura confectionate din lemn, de forma cilindrica numite �litare�

•  1 litara mare = 20 litri � 20 Kg

•  1 litara mica = 10 litri � 10 Kg

•  1 litara mica + 1 litara mica = 1 felder (ferder)

Moara, are doua dispozitive de macinare, unul este folosit pentru porumb si altul pentru grau sau cereale asemanatoare.

Dispozitivul de spalat rufe � valtoarea, este format dintr-un cos confectionat din scandura si care are forma unui trunchi de con, baza de sus cu un diametru de 1,5 m iar baza de jos cu diametru de 0,8 m. Inaltimea cosului este de 1,5 m.

De obicei era folosita pentru ingrosat si spalat �pricoitele� (paturi groase pentru pat). Inainte de folosirea detergentilor s-a folosit sapunul de casa in amestec cu cenusa.

In zonele apropiate, acest dispozitiv mai este cunoscut sub numele de �vaiala�. Acest tip de dispozitiv nu numai ca este ecologic dar este si economic: nu utilizeaza energie electrica. In prezent este utilizat frecvent in scopuri personale dar la acest sistem apeleaza si vecinii, in ciuda faptului ca panura de lana si-a pierdut locul in economia casnica, devenind relict etnografic. Dar se pare ca se va intoarce!

Gaterul este un sistem de taiere verticala, prevazut cu trei panze. Lateral are un plan inclinat confectionat tot din lemn, din doua trunchiuri, lung de 4 m, care alimenteaza caruciorul gaterului. Pentru avansul trunchiului de copac, exista un dispozitiv de avans cu reglaj automat.

Acesta permite un reglaj variabil dar cu pasi fixi, care este util la taierea lemnelor de diferite esente, unde textura fibrei cat si duritatea lemnului in functie de umiditatea lemnului, influienteaza paralelismul taieturii.

Atat produsele primare, scanduri, corni, cat si cele secundare, laturoaie, rumegus, sunt utilizate complet fara a crea probleme pentru protectia mediului. In prezent actionarea gaterului se face cu ajutorul unui motor electric dar poate fi trecut rapid pe actionare hidraulica.

Anexe. In dotarea complexului morii exista:

  1. un polizor cu multiple functii:

•  ascute panzele gaterului

•  ascute panzele circularului

•  ascute diferite unelte � topor, sape, lopeti

•  prelucrarea mecanica prin polizare

  1. un circular care se utilizeaza la:

•  taierea lemnelor pentru foc,

•  taierea scandurilor pentru constructii

Intre anii 1940 � 1945 in incinta morii se utiliza si o batoza pentru separarea boabelor de grau (sau secara, orz, ovaz). Numai ca batoza a trebuit sa fie cedata �colectivului� dar spatiu exista si se poate monta un alt utilaj. Pentru antrenarea batozei a trebuit sa fie modificata una din rotile hidraulice; a trebuit marit diametrul.

Fiabilitatea sistemelor mecanice este ridicata, mai ales ca majoritatea sistemelor sunt confectionate din produse maturale � lemn pentru roti, axe, carcase, suport si jgheaburi de aductiune. Probleme de fiabilitate apar la motoarele electrice, la lagarele cu rulmenti si la becuri (datorita umezelii).

Numarul de angajati este foarte redus. Intr-un ritm de lucru normal, este suficient un singur angajat, morarul. Daca sunt �varfuri� de productie, zile de targ, la recoltarea cerealelor, inaintea unor sarbatori, numarul celor care deservesc procesul de macinare se poate mari la doi sau maximum trei � unul care descarca si alimenteaza, unul care scoate produsul finit, il ambaleaza si il cantareste si morarul care supravegheaza si regleaza procesul de productie.

Pentru lucru la gater sunt necesari maximum doi operatori � unul care alimenteaza gaterul si debaraseaza caruciorul, iar celalalt supravegheaza, regleaza si executa manevrele tipice necesare. Pentru deservirea anexelor este suficient proprietarul. Deocamdata nu sunt necesare studii de specialitate, pentru ca majoritatea operatiunilor le executa morarul � proprietar. Poate, daca apar in viitor �varfuri� de productie, va fi necesara o diversificare a specializarilor.

Pentru mentinerea in stare de functionare la parametri normali ai complexului de instalatii, nu este necesara o pregatire deosebita. Transmisiunile sunt de obicei atipice, dar cu grad de complexitate redus, toate lagarele sunt de complexitate redusa, supuse putin la eforturi deosebite � singura problema este cea a umiditatii. Singura problema deosebita este cea a prezentei in apropierea instalatiilor in caz de inundatii cand este nevoie de aplicarea unei proceduri de urgenta pentru devierea cursului de apa la intrarea pe jgheab cat si la �vana� de evacuare. Cu putina grija se poate lucra si in acele conditii grele, singura problema grava care ar afecta instalatiile ar fi prezenta unor busteni sau a altor elemente care ar putea rupe �grebla� � dispozitivul de protectie dinaintea accesului apei la dispozitivele hidraulice.

In prezent, proprietarul se gandeste sa-si extinda mica �afacere�. Nu numai ca si-a amenajat locuinta proprie (a dotat-o cu flori, a amenajat camere pentru oaspeti) dar a amenajat si curtea, a carei componenta principala este aductiunea de apa, care are o platforma multifunctionala. In preajma instalatiilor hidraulice cresc cateva pasari acvatice de casa putin mai deosebite.

In gradina, avand in vedere ca solul este arid (sunt doar 5 � 6 cm de sol fertile peste stratul de pietris) s-a gandit sa amenajeze un frumos loc de campare. A construit cateva casute, un cuptor de paine si a forat o fantana cu apa potabila. De asemenea a amenajat o parcare pentru masinile turistilor si cateva locuri pentru amplasarea corturilor. In toata gradina sunt numai pomi fructiferi iar florile cresc destul de multumitor, asa ca incercarea de a cultiva gradina este inutila.

O alta preocupare este modernizarea generatorului de energie electrica. Daca anii trecuti era greu sa gasesti utilaje casnice care sa functioneze la alte tensiuni decat 220Vca, acum aceasta problema este rezolvata. Si stocarea energiei electrice nu mai este o problema. De aceea, incearca sa produca 12 Vcc, o forma de energie care acum nu mai ridica probleme de utilizare. Invertoarele pot rezolva si ultimele impedimente. Dar cel mai important factor este totusi, costul energiei produse. In contextul actual, cand se ridica problema costurilor, a protectiei mediului, a stabilitatii alimentarii (intreruperi dese datorate intemperiilor), varianta de a produce curent autohton, este o varianta ideala care deocamdata s-ar adapta foarte bine la veniturile actuale ale populatiei din zona.

Moara a fost, de-a lungul istoriei, un centru puternic, atat economic, cat si social. A avut si o componenta culturala (aici se adunau si se aduna inca, la anumite sarbatori si zile de targ, populatia din vaile sau de pe dealurile din imprejurimi. Incet, incet, moara va fi readusa la intreaga capacitate multifunctionala, odata cu problemele economice in continua schimbare (si nesiguranta) si cu revenirea la identitatea culturala si economica a zonei, zona care a fost distrusa de dezvoltarea mono-industriala, mineritul sau de distrugerile provocate de cooperativizarea aplicata gresit.

sursa: http://hcjv.8k.ro/moara_ludesti/moara_ludesti.htm

MOARA LUNCANI

Moara a fost reconstruita in anul 1940 pentru a satisface doua mari necesitati ale populatiei si anume macinarea cerealelor si finisarea tesaturilor din lana provenite din gospodariile taranesti care sunt rasfirate pe suprafete destul de mari in aceasta zona. In jurul morii din Luncani sunt grupate mai multe gospodarii. Cu cat ne departam de moara, gospodariile sunt tot mai imprastiate.

Din cauza materialului lemnos putin rezistent care este folosit de mestesugarii locali, studiul se poate face numai la instalatiile existente, eventual la urmele lasate de cele vechi. Se pot reconstitui unele anexe si din discutiile purtate cu localnicii. Prin amplasarea lor, in raport cu modul de utilare, dispozitivele hidraulice deschid o poarta in trecutul indepartat al asezarilor de pe culmile din zona. Pe platforma Luncanilor se poate constata o interferenta a populatiei care aveau preocupari diferite a caror rezultat se materializa in targuri. Rezultatele preocuparilor Luncanenilor se poate vedea si azi prin targurile din Orastie, Hateg sau Pui. Interesant este faptul ca toate drumurile dinspre si spre aceste targuri trec pe langa moara unde cei care veneau din vale macinau cerealele pe care le duceau apoi spre gospodariile izolate din zona. Aceste drumuri au ajutat la stabilirea unor legaturi economice, sociale si culturale stabile.

Legaturile stabilite initial au evoluat datorita unor modificari ocupationale. In perioada daca, medievala si pana la inceputul primului Razboi Mondial, caile principale de legaturi se orientau catre Orastie; odata cu dezvoltarea mineritului in zona, a siderurgiei in Calan, apar mijloacele de transport auto, care reorienteaza fluxul uman. De asemenea, apar marile magazine, iar faina nu mai este greu de procurat. Din aceasta cauza importanta Morii din Luncani scade.

In prezent, moara macina doar ocazional cereale pentru hrana animalelor. A aparut insa un fenomen de reabilitare; prin dezvoltarea turismului, multi proprietari de case de vacanta �incearca� gustul painii de casa. Se pare ca va fi repus in functiune si un teasc pentru ulei.

Moara este construita in curtea proprietarului, initial din lemn, iar mai tarziu din caramida acoperita cu tigla. Are o singura incapere care este etajata. Jos sunt mecanismele de transmisie, sistemul de reglare a pietrelor, depozitul de materie finita. Sus este jgheabul de alimentare cu graunte si usa de acces spre exterior, langa jgheabul de aductiune.

Moara este actionata de apa din paraul Cioclovina. Are o cadere de 2 m. Jgheabul de aductiune al apei are o latime de 2 m si o lungime de 7,5 m. In jgheab, apa poate avea o inaltime maxima de 20 cm. Roata hidraulica are un diametru de 2,5 m si o latime a padelelor de 1 m. Padelele sunt confectionate din tabla de 2 mm si sunt incastrate in lemnul inelelor exterioare a rotii hidraulice. Ciutura are 42 padele. Axul transmite forta prin butucul ciuturei la o roata cu 44 de �masele� care au un diametru de 1,5 m.

Roata hidraulica este cu admisie superioara. Latimea padelelor este identica cu cea a jgheabului de admisie a apei, care este asezat deasupra rotii. Roata este asezata deasupra nivelului apei din aval ( Z’ ) pentru ca rotatia sa nu fie influientata de frecarea cu apa care se scurge de pe roata. Diametrul rotii se ia intotdeauna cu cativa cm mai mic decat dimensiunea caderii de apa ( D<H ). Forta rezultanta care face ca dispozitivul sa se miste, este data de greutatea (apa din celula) si forta centrifuga . Componenta tangentiala a fortei produce cuplul care roteste roata.

In timpul functionarii, turatie rotii hidraulice variaza intre 12 rot/min si 30 rot/min. aceasta rotatie este dependenta atat de debitul apei cat si de sarcina la care este supusa roata hidraulica. Inaltimea = 2 m este constanta iar Z 0 = 15 cm si Z’ = 35 cm . Roata are un randament estimat cu 20% mai mic ca la o roata industriala. Aceasta se datoreaza materialului de constructie folosit, lagarele osiei nu sunt niciodata bine aliniate si nici bine unse (lagarele sunt uzate inegal, sunt stropite continuu cu apa in timpul functionarii si sunt supuse la intemperii). Cu toate acestea, caracteristica de randament la debite variabile este destul de avantajoasa, desi debitul de apa este destul de mic si puternic variabil.

De pe roata cu masele, miscarea se transmite la 90° la o roata cu 7 fuse dispuse intre doua coroane de lemn. Roata, la randul ei este cuplata direct la piatra de moara. In prezent, aceasta roata a fost schimbata cu una metalica de diametru similar. Roata de piatra are un diametru de 1,5 m, o grosime de 0,3 m. Se utilizeaza pana la o grosime, datorata uzurii, de 10 cm. Pietrele pot fi rectificate in functie de uzura normala sau accidentala, prin introducerea involuntara la macinat a unor pietre sau bucati metalice. Rectificarea se face cu ajutorul unor ciocane cu varf ascutit sau cu varf lat.

Pentru a manevra aceste pietre care sunt destul de grele, este nevoie de un dispozitiv special de prindere si ridicare cu care este prevazuta moara. Pentru obtinerea diferitelor tipuri de granulatii sau pentru macinarea mai multor tipuri de cereale, este nevoie sa se faca diferite reglaje.

•  reglarea debitului de apa se poate face din exterior cu ajutorul ecluzei sau cu ajutorul unei parghii din interior;

•  reglarea distantei intre pietre se face cu ajutorul unei parghii dispuse in partea dreapta a dispozitivului de macinat. Are un surub lung, filetat pe o portiune de 1000 mm.

Reglajul se face cu o piulita prevazuta cu o parghie:

•pentru a regla debitul boabelor care intra la macinat in cosul de alimentare exista o lamela din scandura care obtureaza variabil orificiul de alimentare al morii. Paleta este legata la o sfoara care ajunge deasupra �trocii� de faina, la un dispozitiv cu cliket. Cand cosul de alimentare cu boabe se goleste, un dispozitiv cu clopotel anunta morarul ca s-a finalizat procesul de macinare. Faina se aduna in troaca, iar taratele, stranse dupa procesul de cernere sunt depozitate direct in saci. Cernutul se poate face manual sau mecanizat.

Avand in vedere posibilitatile de mecanizare reduse ale morii din Luncani, in majoritatea cazurilor, operatiunea de separare � cernere a fainii se face manual, cu site de diferite dimensiuni. Moara este deservita de un singur morar care este si proprietarul. Doar cand are un �varf de productie� este nevoie de ajutor, pentru descarcatul sacilor cu cereale, separarea fainii, ambalarea produselor finite. De asemenea, intretinerea se face doar de catre morar. Toate lagarele sunt dispuse pe lemn (este nevoie de o operatiune de ungere periodica).

Roata cu masele se unge cu vazelina � inainte se ungea cu seu, un unguient de origine animala. Singura problema de intretinere o reprezinta rectificarea mecanica � manuala a pietrelor. Numai ca, la o greutate de 300 � 800 Kg, manevrarea se face mecanizat cu ajutorul dispozitivului special de prindere si ridicare.

Aceasta moara a avut, de-a lungul istoriei, o dezvoltare sinuoasa. A fost distrusa de timp, a luat-o apa, s-a stricat de multe ori dar, intotdeauna, cineva s-a preocupat ca sa nu dispara. Mai mult, intotdeauna s-a incercat si s-a reusit sa fie reconstruita mai trainica. Academicianul Ioan Anton, unul dintre cei mai mari admiratori ai dispozitivelor hidraulice populare �impinge� istoria morilor mult spre vechea �politehnica� a Dacilor. Uriasa cantitate de aur si argint se putea produce numai cu ajutorul unor dispozitive de tip hidraulic. Tara gugulanilor pastreaza inca in functiune, multe mecanisme hidraulice. La Caransebes, la un simpoziuon in anul 1975 s-a vorbit cu mare mandrie de acest lucru. Chiar Gh.Dinuta a publicat pe aceasta tema, brosura: �Studii si Comunicari de etnografie � istorie�, cateva observatii foarte interesante (lucrari care se refera si la alte zone, si sunt destul de numeroase).

Proprietarul, desi nu este un om de stiinta, a insumat pasiunea si traditia cu intuitia viitorului acestui agregat. Desi in prezent nu lucreaza zilnic, si nu ii aduce nici un venit, a inceput modernizarea lui. Se gandeste la extindere, la agroturism si implicit la viitor. Si-a amenajat casa in asa fel incat sa poata caza pe eventualii vizitatori, doritori sa studieze in detaliu, moara. Proprietarul este foarte mandru de traditia morii. Si-a dat seama ca moara lui a avut si are importanta istorica si sociala pentru comunitatea zonala. De asemenea, se gandeste la diversificarea utilizarii energiei hidraulice. Daca pana acum nu se punea problema energiei electrice (in zona au fost lucrari miniere care au fost abandonate in 1996), de acum incolo, avand in vedere cresterea costului electricitatii, proprietarul se gandeste sa achizitioneze si un generator electric. Daca nu insista sa produca 220Vca la 50 Hz, totul este simplu. Avand in vedere ca in prezent se produc utilaje casnice care se pot alimenta la 12 Vcc, problema se simplifica mult, stocarea nu este o problema iar invertoarele mai ajuta si ele.

Pentru a folosi cat mai bine si mai corect energia rotii hidraulice, ar trebui facut un bilant energetic al instalatiei. Din acest bilant ar rezulta cum se poate incarca mai bine sarcina secventiala, instantanee sau tranzitionala) diferitelor echipamente in functie de debitul de apa existent in acel moment. Bilantul energiilor se aplica conform principiului conservarii:

SE i + SE n = SE r +SE e

Unde:

E i = energia care intra in sistem

E n = energia existenta la un moment dat

E r = energia ramasa in sistem la momentul final

E e = energia iesita din sistem

Bilantul energetic se intocmeste pentru un timp determinat care este necesar prelucrarii unei cantitati de produse (un sac de grau; un sac de porumb) pana la capat. Daca se produce o acumulare de energie, ea are forma:

SE r � SE a

In calcului energiei, se considera ca exista (si este indicat sa existe) o putere garantata (care asigura un minim garantat al procesului tehnologic), puterea suplimentara (folosita in cazul functionarii unor utilaje suplimentare macinatului propriu-zis) si puterea de rezerva (necesara in cazul unor defectiuni sau in cazul functionarii tuturor utilajelor in caz de extrema necesitate).

Toate aceste tipuri de puteri trebuiesc corelate cu timpul necesar uzinarii produselor si cu mica rezerva de apa (moara nu are un baraj pentru apa din amonte). De obicei, stavilarul de acces al apei este inchis partial pentru a facilita crearea acelei mici rezerve.

In bilant sunt necesare evaluari la:

•  energia potentiala sau Gz

•  energia cinetica sau de miscare

•  energia interna care reprezinta o proprietate intrinseca a corpurilor (depinzand de natura, starea si cantitatea lor). Pot fi socotite energiile inertiale ale unor mecanisme, energia boabelor care sunt in cadere, energia particulelor de faina).

•  Lucrul mecanic extern

•  Lucrul mecanic W dat sistemului din exterior.

In aceste ecuatii:

G = greutatea corpuriilor in miscare sau stationare

g = acceleratia gravitationala

z = inaltimea la care se afla corpul

W = viteza corpului in raport cu un reper stationar

u = energia interna a unitatii de masa

v = volumul specific

p = presiunea specifica

Bilantul energiilor este:

S(E p + E c + U + L e ) + W = Ø

Avand in vedere ca debitul apei este fluctuant, morarul trebuie sa ia in calcul si alte tipuri de energii. Ar fi util ca un agregat electric sa furnizeze energie electrica care poate fi stocata sau ar trebui creat un mic baraj care sa asigure o rezerva de apa suficienta in cazul unei supra-productii. De asemenea, sistemul de mentenanta poate asigura folosirea energiilor existente, intr-un mod cat mai judicios cu un randament cat mai ridicat.

Optimizarea fluxului tehnologic ar scurta foarte mult timpul de functionare in gol a morii. In timpul functionarii fara proces tehnologic, apa este folosita rational. Dar, proprietarul a inceput modernizarea morii. Incet dar sigur, introduce noutati in functionarea agregatelor.

sursa: http://hcjv.8k.ro/moara_luncani/moara_luncani.htm

MOARA COSTESTI

Moara este relativ noua, asa cum se poate vedea azi, dar istoria ei incepe dupa 1850 (istorie de care se stie!). Initial a fost o moara mult mai simpla si care in 1940 este modernizata schimbandu-se utilajele iar cladirea este marita, fiind construita din lemn. Este destul de mult afectata in 1974 de o puternica viitura, iar in urma dezastrului, proprietarul se hotaraste sa construiasca o cladire din caramida si piatra, mult mai mare si mai rezistenta. In prezent, moara are o incapere unde sunt amplasate utilajele si doua camere � una pentru locuit si alta folosita ca depozit pentru produsele finite. Mai tarziu se face o noua modernizare, la care actionarea hidraulica este inlocuita cu actionare electrica. Sunt montate doua motoare electrice, unul de 5 Kw � pentru antrenarea principala a pietrelor de moara, si unul de 1 Kw pentru dispozitivele anexe � ciur si selector.

Toate aceste modificari au avut loc de-a lungul vietii a trei proprietari care au dus aceasta meserie si ocupatie din tata in fiu. Actualul proprietar este Vapit Trifu . In perioada anilor 1947 � 1990 s-au incercat cateva presiuni asupra proprietarului pentru a desfiinta moara, dar zona nefiind cooperativizata, toate incercarile au esuat. Pe aceasta vale, mai ales in aval de moara, se pot vedea urmele mai multor mori care au fost desfiintate. Aceste urme permit o patrundere in trecutul mai indepartat al asezarilor de inaltime din zona, in raport cu functionalitatea morilor din vale. Micile mori ascunse in vaile inguste ale muntelui, plasate in �inima� platformei plina de istorie pare ca scriu o pagina de istorie sociala foarte complexa.

Aceasta moara a corespuns nevoilor gospodariilor taranesti mici, unde productia de cereale este si in prezent destul de slaba. Agricultura neperformanta ca si ocupatie a fost si este mentinuta local ca si mijloc de aparare in vremuri mai grele, mai �tulburi� ale razboaielor, a modificarilor sociale, cat si a modificarilor de larga circulatie. Multe mori au disparut imediat dupa desfiintarea iobagiei � potentialul economic al micii gospodarii a crescut semnificativ, datorita atat modernizarilor cat si simtului de proprietate, volumul schimburilor efectuate in targuri a crescut atat prin calitate cat si prin cantitate si diversivitate.

De obicei, legaturile economice nu tineau cont de delimitarile administrative sau de legislatia din aval. Dar dupa ce importanta acestei mori a fost intr-o �cadere� seminificativa, in anii urmatori se va produce o revigorare importanta cel putin din doua motive: cerinta de produse naturale � in primul rand din partea afluxului mare de turisti, si faptul ca urmatorul proprietar (fiul actualului), fiind inginer de profesie, a inceput sa faca diferite modernizari, intentionand ca la pensie sa vina sa locuiasca in casa parinteasca.

 In prezent, moara este actionata electric dar existenta aductiunii de apa destul de bine conservata, si existenta lantului cinematic original prin construirea si montarea rotii hidraulice, poate trece moara cu usurinta la actionarea hidraulica. In prezent exista doar un singur dispozitiv de macinat, celalalt a fost demontat in 1974 cand s-a reconstruit cladirea, un singur ciur si un selector. Spatiul permite insa dublarea acestor dispozitive.

Amprenta timpului se vede la tot pasul: ce a scapat de colectivizare nu a scapat de intemperii � inundatiile din 1974. Apoi starea sociala a zonei corelata cu cea a tarii, tine departe mostenitorul agregatului. Apa a fost adusa la moara printr-un sant cu profil trapezoidal, cu dimensiunile: baza mica = 1 m; baza mare = 3 m, adancimea = 1 m. Jgheabul de aductiune a fost relativ redus la o lungime de 3-4 m si o inaltime a apei acceptata de 0,5 m, latimea a fost de 2 m. Din instalatia originala se mentine roata interioara de antrenare care are un diametru de 2 m. Pe coroana acesteia, lateral sunt 54 de �masele� de lemn. Aceasta roata antreneaza la randul ei o alta roata care are 7 �masele�.

Transmisia se face la 90° si la randul ei, roata mica antreneaza direct piatra de moara. Piatra are un diametru initial de 1 � 1,10 m si o grosime de maximum 30 cm. Piatra se utilizeaza pana la o grosime de 15 cm, dar prin incorsetarea ei intr-un inel de otel se poate folosi pana la o grosime de 10 cm.

Cele doua pietre pot fi distantate cu ajutorul unor parghii care sunt comandate printr-un surub cu filet (partea filetata � 100 cm) si o piulita cu parghie. Acest reglaj asigura diametrul variabil macinat al boabelor.

Tot pentru modificarea granulatiei se mai apeleaza la cantitatea, in unitatea de timp a boabelor care sunt lasate sa intre in procesul de macinare. Opturarea grauntelor se face cu ajutorul unei palete de lemn care actioneaza la baza buncarului pentru alimentare cu graunte. Comanda se face cu ajutorul unei sfori; dispozitivul de comanda este format dintr-o roata cu cliket montata pe o grinda frontala la vedere, langa �troaca� pentru produsul finit, faina. Taratele sunt colectate direct in saci. Faina este colectata ori in saci ori intr-o lada mai mare, asezata langa �troaca�. De obicei, faina este produsa intr-o singura calitate.

 Moara are si un separator mai modern, construit prin anii 1970 si montat in 1980. Nu are dispozitive de macinare separate, specifice pentru anumite tipuri de cereale. Tot mecanismul se modifica in functie de tipul de cereale care necesita a fi macinat.

In timpul cat moara a fost antrenata hidraulic, consumul de apa nu a fost niciodata o problema, dar odata cu trecerea pe antrenare electro- mecanica, au aparut probleme. Prima data a trebuit schimbat motorul principal de putere mica (1,6 Kw) cu unul de putere mai mare (5 Kw). Acesta, avand putere mare nu mai lua un curent mare si nu se incalzea.

Pentru operatiunea de macinare, este suficient morarul. Dar in prezent fiind in varsta, este ajutat de unul sau doi oameni (din cei care vin cu cereale la macinat). Acestia preiau din sarcina de manipulare si ambalare a produselor finite. De intretinere, doar morarul � proprietar se ocupa. Inca mai poate manipula rotile de piatra cu dispozitivul special. De asemenea, singur le rectifica cu ajutorul unor ciocane dedicate de diferite greutati.

�Ciocanele de ferecare� au varfuri late sau ascutite, in functie de operatiunea care se executa. Pentru rectificare dimensiune, se foloseste ciocanul cu varf lat, iar pentru rectificare rugozitati, se apeleaza la ciocanul cu varf ascutit. Desi morarul proprietar este in varsta, respecta cateva detalii de intretinere care se pot incadra foarte usor in normative de mentenanta care asigura o fiabilitate ridicata tuturor dispozitivelor:

•  defectiunile curente care sunt abateri de la starea tehnica normala a echipamentelor si instalatiilor, nu implica de obicei scoaterea de sub functiune a morii. Aceste defectiuni sunt constatate in timpul supravegherii si controlului masinilor si instalatiilor. Ele se remediaza imediat ce este posibil, ori imediat (in timpul functionarii) ori cu ocazia terminarii lucrului. Se mai intervine si cand sunt planificate anumite lucrari sau in timpul �golului� de productie.

•  Derajamentele la reteaua electrica care sunt destul de dese influienteaza negativ productia. Din aceasta cauza, proprietarul se gandeste sa repuna in functiune roata hidraulica.

•  Incidentele sunt defectiuni care duc la modificarea starii normale de exploatare a morii cu consecinte asupra capacitatii de macinare, de cernere a fainii, de selectare a grauntelor. Aceste incidente pot fi izolate (daca defectiunile nu provoaca la randul lor alte defectiuni) si asociate (cand sunt provocate sau induse de alte incidente).

•  Avaria apare in urma asocierii mai multor incidente in acelasi timp. Acest fenomen duce la oprirea morii sau la oprirea numai a unor agregate. In prezent, pentru a evita acest lucru, morarul a hotarat ca este mai indicat sa actioneze fiecare dispozitiv cu un motor electric separat. Dar, daca se gandeste sa reintroduca roata hidraulica, va fi din nou posibila aparitia avariilor asociate.

Pentru a evita o distrugere iremediabila a echipamentelor morii, proprietarul are programate anumite lucrari de intretinere, bine gandite:

•  revizii tehnice care cuprind operatii de constatare a starii tehnice a tuturor echipamentelor, determinarea principalelor si urgentelor lucrari necesare a fi efectuate. Atunci se constata daca sunt necesare operatiuni de reglaj si compresare, anumite consolidari si chiar mici reparatii.

•  Morarul executa reparatia curenta destul de periodic, pentru ca uzura sa nu duca la distrugerea unor componente. De obicei, acele componente care se uzeaza frecvent (pinionul de atac al actionarii pietrei de moara si piatra de moara) se reconditioneaza periodic, dar sunt si gata pregatite pentru o schimbare rapida. De asemenea se verifica cu atentie fiecare lagar, fiecare �dinte� a coroanei rotii mari, toate curelele de transmisie si in final se verifica si �jocurile� la dispozitivele de reglaj si alarmare.

•  Reparatia capitala are ca scop, aducerea tuturor echipamentelor la o stare tehnica cat mai buna. Pentru a avea o finalitate buna, reparatia urmareste acele piese care s-au uzat repetat (se cauta cauzele si se indeparteaza factorii de uzura), piesele uzate iremediabil si ireparabil se schimba, se fac ajustaje si reglaje a distantelor la rotile de trensmisie si de demultiplicare. De asemenea, se modernizeaza, in functie de posibilitati, echipamentele existente. Tot in aceasta perioada, se �fereaca� (se rectifica) pietrele de moara sau se schimba. Toate sitele de la ciur sunt reparate (suportii si sita propriu-zisa), lazile pentru produse finite (faina de malai si de grau) sunt curatate si eventual astupate gaurile facute de soareci, praful este curatat din toate componentele morii si din toata incaperea.

La fiecare oprire datorata �golului de productie�, proprietarul se gandeste la o modernizare, iar de multe ori o si face. Desi nu are o pregatire tehnica in domeniu, aplica calculul bilantului de materiale destul de corect. Isi da seama ca trebuie sa cunoasca in orice moment cantitatea de materiale � tip de cereale, cantitate, calitate, pe care trebuie sa le prelucreze. In functie de acest lucru el isi redimensioneaza instalatiile (acum se gandeste sa repuna in functie doar instalatia de macinare). Apoi se gandeste cum sa procedeze pentru a avea un flux continuu de productie. Pentru acest lucru, a inceput sa faca o programare a beneficiilor si a montat instalatii ajutatoare (selector de boabe, uscator de cereale). Graficul fluxului de materiale, inclusiv piese de schimb sau noi utilaje, il intocmeste facand bilantul materialelor in toate etapele procesului de productie (stocare materie prima, prelucrare materie prima, stocare si diversificare materii finite � faina, tarate). Prectic, bilantul de materiale are in vedere egalitatea la produsele finite si pierderile totale. Toate aceste elemente pot fi cuprinse intr-o relatie matematica bazata pe principiul conservarii materiei. 

SM i + SM ex = SM e + SM r unde:

M i = cantitatile de materie prima si materii auxiliare care se utilizeaza in programul tehnologic

M ex = materialele executate in proces, la momentul initial

M e = toate produsele obtinute in procesul tehnologic

M r = materialele ramase in proces la final.

Daca apar diferente intre suma materialelor ramase si suma materialelor existente, diferenta poarta numele de acumulare. Aceasta acumulare, in cazul morii de la Costesti este variabila, in functie de cantitatea materiei prime si in functie de bunavointa morarului � de omenia lui. (de multe ori, din rezerva lui, doneaza anumitor oameni nevoiasi, cateva Kg de faina, de tarate sau chiar le macina gratuit produsele primare pe care le aduc). De aceea, este relativ complicat sa intocmesti un bilant matematic corect. Teoretic exista bilanturi:

•  generale de materiale, care se refera la intreaga instalatie, care cuprind toate materialele care intervin.

•  Partiale, care fac referire numai la o singura instalatie sau la toate instalatiile.

Proprietarul este constient ca, daca ar mari numarul de produse finite, castigul ar fi mult mai mare. Se gandeste sa produca nu numai faina, dar sa faca si paine si colaci. Din tarate poate produce atat paine integrala cat si hrana pentru animale (prin amestecarea lor cu alte compozitii).

De asemenea, a inceput sa-si amenajeze doua camere in incinta morii si doua camere in casa proprie care se gaseste vis-à-vis de moara, pentru a putea fi utilizate de catre turisti. Intr-un viitor apropiat, moara poate deveni unul dintre centrele de interes, cu potential pentru aplicarea agroturismului.

sursa: http://hcjv.8k.ro/moara_costesti/Moara_costesti.htm

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: